Curriculum Vitae

Vasile Colţea (5 octombrie 1954, com. Modelu, Călăraşi): interpret şi profesor de chitară, doctorat în muzică cu lucrarea ”Tradiţie şi contemporaneitate în creaţia şi interpretarea chitaristică”, la Universitatea Naţională de Muzică – Bucureşti, secţia Interpretare muzicală, Prof. dr. univ. Nicolae Brânduş.

Activitate profesională şi experienţă artistică:

1980 – înfiinţează prima clasă de muzică instrumentală la Şcoala Populară de Artă din
Călăraşi, unde activează ca profesor de chitară până în 1990;
1981 – prima înregistrare radiofonică realizată de muzicologul Rodica Sava, primul interviu şi
prima cronică muzicală;
1982-1985 – devine membru al Ansamblului de Muzică Contemporană Hyperion, condus de
Iancu Dumitrescu;
1985 – participă la Festivalul de Interpretare a Muzicii Contemporane Gaudeamus din
Rotterdam, unde susţine un recital, în sala Conservatorului din Rotterdam;
– devine membru fondator al Ansamblului de Muzică Contemporană Archaeus, împreună
cu Liviu Dănceanu (compozitor), Vasile Mocioc (clarinet), Anca Vartolomei
(violoncel), Alexandru Matei (percuţie), Vasile Macovei (fagot), Rodica Dănceanu
(pian), Ion Georgescu (vioară);
– prima înregisrare discografică cu trei piese de chitară-solo scrise de Liviu Dănceanu:
Quasifuga, Quasipreludiu, Quasipostludiu;
– înregistrare discografică în cadrul Festivalului Internaţional George Enescu, cu piesa lui
Fernando Grillo: Das Mädchen und der Zauber;
1986 – scrie cronici în revista Muzica la concertele a doi mari chitarişti: Sharon Isbin şi Victor
Monge;
1987 – recital în Sala Studio a Filarmonicii George Enescu din Bucureşti;
1988 – recital de chitară la Sala Studio a Filarmonicii din Bucureşti;
1990 – înfiinţează prima clasă instituţionalizată de chitară în cadrul Liceului de Muzică „Dinu
Lipatti” din Bucureşti, unde lucrează până în 2005;
1991 – apariţie discografică, înregistrare din concertul susţinut în Festivalul de Muzică
Contemporană, ed.II, cu Aria chitarei din Quasiopera lui Liviu Dănceanu, dirijor –
Berrie Webb;
1992 – prezentarea la comisia simfonică UCMR a piesei Triptic (Trei ipostaze ale spiritului
românesc) pentru chitară solo;
1993 – susţine îpreună cu elevii săi un recital în faţa marelui chitarist francez Alexandre
Lagoya, la Librăria Euromedia a scriitorului Mircea Nedelciu;
1996 – Primeşte titlul de Membru de Onoare al Fundaţiei Române de Chitară;
1997 – invitat la emisiunea muzicală a lui Iosif Sava, unde interpretează piesa Fiicele Soarelui
de Aurel Stroe;
2000 – participare la concertele transmise în direct de Radiodifuziunea română, în emisiunea O
lume mai aproape, realizator Magdalena Lara;
2003 – publicarea lucrării Tehnici vechi şi noi în creaţia şi interpretarea chitaristică, Ed.Regis;
2005 – realizarea Programei analitice pentru studiul chitarei, la Facultatea de Muzică Spiru
Haret, unde va preda între 2004-2008.

Ca interpret, execută în primă audiţie mondială şi naţională peste 60 de opusuri ale creaţiei contemporane, solo sau în ansamblu de cameră, scrise de autori români, printre care: Aurel Stroe, Anatol Vieru, Miriam Marbe, Ştefan Niculescu, Liviu Dănceanu, Octavian Nemescu, Cornel Ţăranu, Costin Cazaban, Nicolae Brânduş, Adrian Raţiu, George Balint, Marius Constant, Petru Stoianov, Valentin Petculescu, Mihai Mitrea Celarianu, Violeta Dinescu, Călin Ioachinescu etc, şi autori străini: Toru Takemitsu, Fernando Grillo, Aldo Brizi, John W. Duarte.

Recitaluri şi concerte pe scenele din ţară: Călăraşi, Slobozia, Constanţa, Olteniţa, Medgidia, Bacău, Bucureşti, Slănic-Moldova, Piatra Neamţ, Sinaia, Hunedoara, Deva, Buşteni, Piteşti, Focşani, Tescani, Arad, Cluj, Ploieşti etc. şi în străinătate: Olanda, Franţa, Elveţia, Italia, Spania, Austria, Ungaria, RP.Moldova, Cehia, Anglia.

Participarea la următoarele festivaluri internaţionale:
1985 – Festivalul Gaudeamus, Rotterdam;
1985, 1988, 1991 – Festivalul George Enescu, Bucureşti;
1987 – Festivalul Toamna clujeană;
1990, 1991, 1993, 2002 – Festivalul de muzică contemporană, Bucureşti,
1990, 1991, 1992, 1993 – Festivalul de Muzică Contemporană, Bacău;
1990 – Festivalul Extasis, Geneva;
1991 – Festivalul Synthesee, Bourges;
1992 – Festivalul Ensems, Valencia;
1992 – Music for our, Budapesta;
1992 – Festivalul Antidogma Musica, Torino.
De-a lungul carierei artistice am susţinut 105 concerte cu Ansamblul Archaeus, 25 de concerte cu Ansamblul Hyperion, peste 70 de recitaluri solo.

Înregistrări radio: Radiodifuziunea Română, Radio-TV Chişinău, Radio Bourges (Faranţa), Radio Geneva (Elveţia), Radio Valencia (Spania).
Apariţii pe CD-player (discuri de autorii): Liviu Dănceanu, Petru Stoianov, Doina Nemţeanu-Rotaru, Călin Ioachimescu.

Premii:

1982 – Premiul II, la Concursului Naţional de Interpretare H. Darclée din Piteşti;
1983 – Premiul de Popularitate, în cadrul Concursului Naţional de Chitară – Sinaia;
1984 – Premiul Special, Concursul de Chitară, Sinaia;
1987 – Premiul ATM oferit de critica muzicală Ansamblului Archaeus;
1989 – Premiul UCMR oferit Ansamblului Archaeus;
1990 – Premiul oferit de Uniunea Interpreţilor şi Criticilor Muzicali din România.
2005 – Diploma de excelenţă Archaeus 20.

De-a lungul activităţii sale pedagogice, câştigă cu elevii săi peste 40 de premii naţionale şi internaţionale.

Spicuiri din cronici:

– Vasile Colţea, uimitor ca tehnică şi lejeritate în interpretare. – Carmen Cârneci, Muzica nr.8, 1983;
– Vasile Colţea, un admirabil interpret. – Alfred Hoffman, România liberă, 25 sept. 1985;
– Vasile Colţea, cel care prin demersurile sale interpretative a contribuit la reabilitarea chitarei clasice (căreia i-a restituit opusurile dedicate ei de un Tarrega, Villa Lobos, De Falla) ori la relevarea unor procedee şi tehnici de emisie sonoră neconvenţionale, cu totul inedite (asimilate şi filtrate de propria personalitate artistică). – Liviu Dănceanu, Scânteia Tineretului, 8 nov. 1985;
– Unul dintre cei mai talentaţi şi pasionaţi slujitori ai chitarei – Luminiţa Vartolomei, Contemporanul, 25 aprilie 1986;
– Vasile Colţea este, dacă nu greşesc, singurul chitarist de la noi care execută astfel de compoziţii. – Muzica, nr.16, 1986;
– Serenata de Aldo Brizzi a fost luminată de arta chitaristului Vasile Colţea – Alfred Hoffman, Muzica, 1987;
– Cu un astfel de interpret muzica românească se poate mândri. – Ştefan Niculescu, Muzica, 1987;
– Vasile Colţea, Omul-chitară, creator de gen şi stil în interpretarea muzicii dedicate acestui instrument – Nicolae Brânduş, Muzica 1989.